Fiecare dintre parcurile noastre naționale are ceva „cel mai”, iar Elveția Boemă nu face excepție. Dintre cei patru frați, este cel mai tânăr, având anul acesta doar 19 ani. Totuși, principalele sale comori nu sunt din aur, argint sau diamante, ci din gresie! Haideți să ne plimbăm virtual prin orașe stâncoase vaste, printre palate și zgârie-nori de gresie, care sunt legate de lumea faunei și florei printr-un „stil de viață” cu totul unic. Lungimea întregului traseu (circuit): 38 km (harta traseului) Prin Elveția Boemă curge râul sălbatic Kamenice, iar chiar la confluența acestuia cu Elba, în Hřensko, ne vom începe călătoria. În Hřensko veți găsi doar câteva case, câțiva locuitori reali, dar mulți turiști. Este cea mai joasă așezare din Cehia (115 m deasupra nivelului mării) și, datorită locației sale neobișnuite (pe malurile râului, într-o vale îngustă mărginită de stânci înalte), are un farmec foarte distinctiv.
Lăsați-vă purtați de curent
Împotriva curentului râului Kamenice ne vom îndrepta direct către faimoasele Chei ale lui Edmund („Liniștite”). După mai puțin de trei kilometri de potecă, care este pe alocuri săpată în stâncă, apa ne va bloca drumul. Nu disperați, vom continua cu barca! Navigarea prin cheile pitorești merită cu siguranță, trebuie doar să nimeriți luna și ora din zi potrivite. Imediat ce debarcați, ne așteaptă o altă porțiune de mers pe jos și apoi un alt feribot, de data aceasta mai scurt, prin Cheile Sălbatice. Ambele călătorii durează 15–20 de minute.
Vom părăsi curând cheile, dar ne vom întoarce la râu în scurt timp. Marcajul turistic albastru ne va conduce pe lângă punctul de belvedere Ptačí kámen și prin satul Vysoká Lípa până la misterioasele ruine ale Morii Dolský, unde au fost filmate câteva basme celebre. Ne vom lua rămas bun de la Kamenice pe unul dintre cele mai vechi poduri cehe din anul 1902. Râul Jetřichovická Bělá ne va fi următorul ghid și, de-a lungul cursului său, vom ajunge în Jetřichovice, unde veți găsi un camping auto plăcut și verificat.
Pentru o mică abatere de la traseu, merită cu siguranță ruinele castelului Falkenštejn. Acesta a fost sculptat într-o stâncă masivă solitară și, deși din castelul propriu-zis nu a mai rămas practic nimic, camerele săpate și priveliștea de pe stâncă sunt de recomandat.
Spre cer!
Următoarele priveliști ne așteaptă pe Jetřichovické stěny. Aici veți găsi trei puncte de belvedere impresionante: Stânca Mariei, Peretele Vilemína și Piatra lui Rudolf. Suntem deja pe deplin scufundați în marea vastă de stânci de gresie, care se întinde spre nord în Germania, unde parcul național continuă sub numele de Nationalpark Sächsische Schweiz (Elveția Saxonă).
De-a lungul malului acestei mări imaginare, vom călători până la o altă ruină a unui castel stâncos – Šaunštejn, supranumit castelul tâlharilor.
Urcarea pe scări și rampe pe blocul stâncos masiv vă va tăia literalmente respirația, la fel ca și priveliștile îndepărtate de pe platoul de vârf lung de 70 de metri. Următoarea oprire pe traseu va fi Mica Poartă Pravčická, o avanpremieră a principalei atracții a întregului parc. Totuși, înainte de a ajunge la ea, mai avem de parcurs o bucată de drum. Nu veți regreta, deoarece vom admira la fiecare pas formele fantastice ale uneia dintre nenumăratele stânci de gresie.
Călătoria va începe să se intensifice pe Poteca Gabrielei, care urcă de la Mezní louka pe o pantă abruptă până la Dlouhodolské stěny. Aici vom vedea legendara Poartă Pravčická, care este probabil una dintre cele mai cunoscute formațiuni naturale (nu doar) din Cehia. Cu înălțimea sa de 16 metri și o deschidere de 26,5 metri, este cea mai mare poartă stâncoasă de gresie din Europa.
Locația oferă însă multe alte minuni naturale impresionante, în special turnuri stâncoase masive (Křížová, Václavská, Malý Pravčický kužel) și priveliști uimitoare asupra regatului de gresie neîmblânzit, etern și totuși trecător. Sub poartă vom găsi și castelul de excursii Sokolí hnízdo din anul 1881, construit în stil alpin. De aici, ne mai despart doar câțiva kilometri de finalizarea circuitului, adică de întoarcerea înapoi în Hřensko.
Sper că Elveția Boemă v-a atras deja atenția și că veți porni curând să vă lăsați fermecați de ea față în față. În fața noastră se află însă ultimul parc național – și cea mai mare provocare la final – Šumava!
