Poate că numele Marek Slobodník vă sună cunoscut. Și cum să nu, a străbătut deja America de Sud și Australia alături de circul Trabantelor galbene, iar în primăvară se pregătesc să cucerească Asia.
Africa a fost străbătută de Trabante cu mult timp în urmă, așa că și Marek a vrut să-și îndeplinească visul din copilărie și să cucerească continentul negru. Împreună cu alți cinci prieteni, a decis să facă acest lucru cu stil – pe motociclete Pionýr. Vi se pare o idee nebunească? Chiar a fost!
Aceste mașinării infernale se defectează constant și, în comparație cu alte mijloace de transport, merg extrem de încet. Dealurile și nisipul sunt cei mai mari dușmani ai lor. Nu este de mirare că majoritatea oamenilor au clătinat din cap neîncrezători la ideea de a le duce în Africa.
Noi însă ne-am adunat tot curajul și am pus în bagajul lui Marek cele două pande ale noastre, Hakuna și Matata. Deși puțini dintre noi credeau în asta (de fapt, nici băieții înșiși), au cucerit Africa după jumătate de an și au ajuns la destinație, în Africa de Sud, în formulă completă.
Desigur, l-am intervievat pe Marek în detaliu, așa că vă puteți bucura de observațiile lui direct de la sursă.
Ți-a îndeplinit călătoria așteptările?
Nu am avut așteptări, eram pur și simplu curios cum arată Africa. În special despre fiecare stat în care am intrat, credeam altceva decât am experimentat, ceea ce a confirmat doar că nu te poți baza pe ceea ce citești pe internet. Pur și simplu, Africa trebuie văzută și trăită pe propria piele.
Africa este un continent foarte distinct. A fost așa cum ți-ai imaginat-o?
Așa cum am menționat în întrebarea anterioară, a fost într-adevăr complet diferită. În special, fiecare stat a fost cu totul altfel decât îmi imaginam. De exemplu, ne-am temut de Sudan și cred că nu cunosc oameni mai buni decât sudanezii; dimpotrivă, ne-am bucurat de Etiopia și de aceea am mers pe coasta de est pentru a vizita această țară. În cele din urmă, am fugit de acolo cât mai repede.
Ce probleme a trebuit să rezolvați pe drum?
Probleme mai plăcute decât acasă. De cele mai multe ori, doar trebuia să reparăm ceva, să curățăm și să ne ocupăm de acte la granițe. Dar, desigur, am avut și extreme; de câteva ori nu am putut găsi benzină, au fost diverse răni sau boli. În principal, cred că un înger păzitor a stat lângă noi și am reușit să depășim totul.
Care au fost locurile de top? Ce v-a fascinat cel mai mult în Africa?
E greu de răspuns la o astfel de întrebare, au fost multe locuri de top, dar pe mine m-a cucerit Mozambicul, cu plajele sale nesfârșite, nucile de cocos și oamenii incredibil de buni.
Se spune că cine cunoaște Africa o dată, fie se îndrăgostește de ea și trebuie să se întoarcă mereu, fie nu se mai întoarce niciodată. Tu cum ești? Te-ai îndrăgostit?
Nu m-am îndrăgostit, dar nu pot spune că nu mă voi mai întoarce niciodată. Mai sunt multe de văzut și de descoperit.
Poți evidenția cea mai puternică experiență din călătorie?
Într-un spital din Mozambic, când ne-a văzut Ester, o localnică cu rădăcini portugheze, a început să aibă grijă de noi ca de fiii ei. Aceasta a fost până acum cea mai puternică experiență din toate călătoriile mele; am avut lacrimi în ochi văzând că cineva poate avea grijă de un străin ca de propriul fiu.
Și ce ne poți spune despre pandele noastre, Hakuna și Matata, cum le-a plăcut în Africa?
La început mergeau peste tot împreună, apoi Matata a decis că ar fi mai în siguranță în bagaje, iar curajoasa Hakuna a călătorit tot timpul pe farul motocicletei lui Milan. De câteva ori a fost aproape să fie răpită, dar au supraviețuit și le-a plăcut foarte mult, deja vor să plece în următoarea călătorie. :)
Ce a fost cel mai solicitant?
Să traversăm Etiopia, atât fizic, cât și psihic. Treceam prin munți uriași și ne feream de pietrele pe care oamenii le aruncau spre noi.
Ați reușit tot ce v-ați propus?
Cred că da, planul inițial era să ajungem cel puțin sub Kilimanjaro și, pentru că a mers, am continuat până în Cape Town, așa că am realizat mai mult decât ne-am dorit. :)
Ce plănuiești acum? Încotro se vor îndrepta roțile motocicletelor Pionýr?
Acum vom lucra la prezentări, vom edita filmul, iar despre următoarea călătorie nu m-am gândit încă, dar cu siguranță va exista una. Acum prioritatea este să le arătăm tuturor cum a fost călătoria și cum arată Africa cu adevărat.
Dar voi? Ați ținut pumnii băieților sau ați fost sceptici cu privire la succesul călătoriei lor? Așteptăm comentariile voastre.
